Originile socialiste ale Americii
Cuvantul care ne sperie-articol https://www.linkedin.com/pulse/20141030220046-2256303-cum-functioneaza-capitalismul-ghid-pentru-oameni-nu-clase
articol comentat a lui Dragos MANAC
General Manager at Liberty Rev
În albastru notele mele
Capitalism – un cuvant care trezeste sentimente negative romanului de rand. Nu stim sa-i dam o definitie exacta. Stim ca vine cu bune si rele. Stim ca trebuie tinut in frau. Cumva, capitalismul este un rau necesar. Cei care au prins comunismul in floare au si o expresie asociata capitalismului: exploatarea omului de catre om.
La orice protest violent o sa apara cei care spun hotarat: Jos Capitalismul! Cand viata politica e agitata, ies propagandistii comunismului de tip nou. Deghizati in filozofi sau jurnalisti ei ne spun ce prosti suntem cand mergem catre capitalism. Aceste tipete alimenteaza sentimentul negativ de fond. In mintea oamenilor se construieste si se accentueaza indoiala. Multi gandesc asa: Se pare ca de la capitalism ni se trag toate problemele. Trebuie sa facem ceva cu acest capitalism. Comunismul era rau, dar avea si multe parti bune. Unde e viata demna pe care ne-au promis-o toti?
Inainte sa ajungem la concluzii bazate pe sentimente induse de altii, sa ne intrebam: Stim ce este capitalismul? Sunt convins ca 90% din populatia Romaniei nu are habar ce este capitalismul. Ceilalti 10% cred ca stiu ce este capitalismul. Mare parte din ei au o conceptie falsa. Avem de a face cu un concept esential pentru bunastarea noastra, care se ascunde in vazul tuturor. Il folosim, dar nu il cunoastem si nu il intelegem. (după părerea mea procentul de 10% este unul optimist eu cred că este sun 3%-orcum este doar o părere subiectivă)
Capetele vorbitoare de la televizor, jurnalistii sau intelectualii auto-suficienti nu sunt cei care sa-ti explice cum functioneaza capitalismul. Unii dintre ei nu il inteleg. Altii, il inteleg si il urasc din toata inima. Din fericire, eu nu sunt intelectual si nu apar la televizor. Sunt antreprenor si am avut privilegiul de a intelege cum functioneaza capitalismul in colturi diferite ale lumii. Nu o sa va plictisesc cu definitii savante, si nici cu detalii complexe. O sa ramanem in zona practica si utila intelegerii acestui termen-umbrela.
Actorii capitalismului
Capitalismul este un sistem economic bazat pe proprietatea privata si oportunitatea de a castiga din oferirea de produse si servicii catre consumatori, pe o piata libera.
Noi toti suntem consumatorii. Consumam mancare, electricitate, masini, internet, distractii, haine, carti, vin, mobila s.a.m.d. Toate acestea sunt bunuri economice – au un cost exprimat in bani. Rolul capitalismului este sa produca orice bunuri isi doresc consumatorii: mai mult, mai bun, mai ieftin, mai eficient.
Exista si bunuri neeconomice: aerul de afara, apa de ploaie, retetele de mancare sau poeziile ( aici nu sunt complet de acord cu autorul, atât timp cât plătim să cumpărăm cărţi cu creaţii intelectuale sau plătim să le acultăm ele sunt bunuri economice) . Desi sunt valoroase, ele sunt disponibile pentru oricine, permanent. Asa ca nu au valoare economica, nu costa bani, sunt in afara capitalismului sau a oricarui alt sistem economic.
In capitalism, oamenii au roluri. Sa luam un exemplu practic: Popescu vrea sa-si faca o brutarie in satul natal. E nevoie de o investitie pentru construirea brutariei (bani, teren). Mai apoi, e nevoie de o investitie in materie prima (faina, drojdie etc). Exista costuri cu angajatii, cu chiria, cu vanzarea painii intr-un magazin – alti bani care trebuie investiti. Rolurile sunt urmatoarele:
Capitalistul — este cel care a economisit bani si acum ii investeste. Vom considera ca parintii domnului Popescu sunt cei care vin cu banii in afacere. Ei sunt capitalistii. Fara ei, nu ar exista afacere, locuri de munca, paine. Risc mediu, castig mediu.
Antreprenorul – este cel care isi asuma un risc si creeaza o afacere. Popescu este in acest caz antreprenorul. El are ideea unei brutarii si munceste pentru a o pune pe picioare. Riscul sau este foarte mare: daca ii merge afacerea, Popescu va castiga bine. Daca nu ii merge, va pierde tot ce a investit: munca, timp si bani. Risc mare, castig mare.
Muncitorul – este angajatul, care isi vinde munca. Alaturi de restul utilajelor si ingredientelor, munca sa este considerata un factor de productie. Fara munca nu iese painea. Cu cat pregatirea muncitorului este mai inalta, cu atat munca sa e mai scumpa, salariul e mai mare. Un brutar experimentat va castiga mai mult decat vanzatorul de paine. Risc mic, castig mic.
Consumatorul – este clientul care isi cumpara painea produsa de brutarie. El nu risca nimic, dar are un cost, banii dati pe paine.
Evident, Popescu poate sa fie si capitalist si antreprenor si muncitor in acelasi timp. Muncitorii pot fi si investitori/capitalisti. Rolurile nu sunt fixe, iar interesele celor implicati sunt variabile.
Investitor = Capitalist. Tin sa subliniez asta. Cand cititi sau auziti la televizor “Vrem investitii, vrem investitori!” de fapt se spune“Vrem capitalism, vrem capitalisti!”.
Ca afacerea sa mearga, avem nevoie de conditii capitaliste:
Piata libera. E necesar ca statul sa te lase sa iti vinzi painea.
Consumatori liberi. E necesar sa nu fie interzis accesul la sistemul capitalist, cu ajutorul caruia pot obtine un venit.
Proprietate privata. E necesar ca investitorul sa stie ca are sens sa economiseasca. E nevoie ca antreprenorul sa stie ca afacerea lui va ramane a lui, nu va fi confiscata de stat.
In mod evident, intr-un sistem capitalist, consumatorul conduce. Consumatorul voteaza cu banii sai cand cumpara produse sau servicii. El ii spune producatorului: Esti cea mai buna optiune pentru mine in acest moment. Iti cumpar produsul azi, ca tu sa cresti maine. Pe viitor vreau ceva la fel bun, sau chiar mai bun de la tine.
Ce NU face capitalismul
Exista un arsenal nelimitat de acuze impotriva capitalismului. Cand nu iti convine, gasesti mii de moduri prin care sa le demonstrezi cum capitalismul nu functioneaza. Mai mult, este responsabil de orice: de la asasinatele din timpul razboaielor pana la punctele negre pe nas.