AIN


Universul, ca sumã totalā a tuturor lucrurilor și creatuturilor vii, este conceput ca avându-și originea primitiva în spatiul infinit - Ain, „Nimic“ sau „Parabrahmam"(1), Cauza färă Cauză a oricărei manifestări.



Pentru a cita Zohar-ul (2):


Inainte de a fi creat vreo formă a pământului, înainte de a fi produs Vreo formă, El era singur, fără formă, nesemānând cu nimic. Cine îl putea Cuprinde pe El, aşa cum era, înainte de creație, din moment ce El nu avea formă?

AIN-ul nu este o ființă; este Nimic.


Ceea ce este incomprehensibil, necunoscut și necognoscibil nu există - cel putin, pentru a fi mai exacți, atât cât este vorba de conştiintța noastrả. Blavatsky defineşte aceastā realitate primordială ca un principiu omniprezent, etern și färà limite asupra căruia este imposibil de fäcut speculații, deoarece faptului cã transcende puterea concepției şi gândului uman într-o asemenea mäsurā încât acestea ar fi puse în inferioritate de orice similitudine. Ceea ce este cunoscut şi denumit este cunoscut și denumit nu dintr-o cunoaştere a substanței sale, ci prin limitările sale.


In sine, nu poate fi cunoscut, conceput si nu se poate vorbi despre el. Rabinul Azariel ben Menahem (näscut în 1160 d. Hr.), un discipol deja menționat de către Isaac cel Orb, afirmå cả Ain nu poate fi nici ințeles de cátre intelect, nici descris în cuvinte, cãci nu există literă sau cuvânt care să-l cuprindã.

(Între-un alt sistem foarte important, această idee este foarte pitoresc și grăitor reprezentată sub forma zeiței Nuit', Regina Spațiului Absolut și strălucirea nudă a cerului albastru al noptii- femeia „,care azvârle laptele stelelor (praful cosmic) din sfârcurile ei".)


Nut zeița Egipteană

Este Absolutul sau Necognoscibilul din agnosticismul lui Herbert Spencer; întreit-măreața Intunecime a castei sacerdotale egiptene; și Tao' cel chinezesc care ,este aidoma golului spațiului", și care „ nu are Tată; este dincolo de toate celelalte concepte, mai înalt decât cel mai înalt. " Intr-una din meditatiile lui Chuang Tzu, gåsim că:


Ideograma chineză pentru Tao

„Tao nu poate fi existent. Dacă ar fi existent, nu ar putea fi nonexistent... Tao este ceva dincolo de existentele materiale. Nu poate fi exprimat, fie prin vorbe sau prin tăcere. in acea stare care nu este nici vorbire, nici tãcere, se poate sesiza natura sa transcenderntala“.

Tàijítú: simbol al yin-yang

Tao (în chineză 道 sau dào, conform transcrierii pinyin, pronunțat tao; în japoneză pronunțat dō) este un concept al filozofiei chineze care înseamnă "cale", "metodă" sau "învățătură", tradus adesea și prin "principiul". Tao este o noțiune cheie a taoïsmului (filozofie religioasă chineză), la care face referire și confucianismul. Conform filozofiei menționate, Tao este forța fundamentală care curge în toate ființele și lucrurile inerte din Univers. Este esența însăși a realității și, prin natura sa, este inefabilă și indescriptibilă. Este reprezentată de tàijítú, simbolul reprezentând unitatea dincolo de dualismul yin-yang compus din principiile de energie pozitivă și negativă.


Pentru această Conceptie cabalistică sau principiul lui zero ar fi definiția datã lui Dumnezeu sau Substanței de către Baruch Spinoza:

,Ceea ce presuns. pune pentru conceperea lui conceperea a nimic altceva".

Un alt simbol dintre multe altele folosite de către hinduşi pentru a reprezenta acest zero era cel al şarpelui Ananta care îngrãdeşte universul; coada sa înghițită in gura sa reprezententa natura reintrantă a infinitului.


Amanta

(1) Un termen sanscrit care înseamnă „dincolo de Brahma", Principiul suprem și absolut, care este impersonal și fåră nume. In Vede este denumit cu termenul ,„Acela".


(2) Zohar (în ebraică, זֹהַר, "strălucire", "splendoare", "aură") este o carte mistică ebraică despre Tora, din categoria literaturii kabbalistice, atribuită legendarului Șimon bar Iohai, scrisă sau editată probabil de Moses de León (1250 - 1305). Zoharul cuprinde, printre altele, discuții referitoare la Dumnezeu, originea și structura universului, natura sufletului și legătura dintre energia universală și om. (3) Ain („nimic"), împreunā củ Ain Soph (,„nelimitat") si Ain Soph Aur (,,Lumina färā limitä") alcătuiesc Cele Trei Văluri Negative ale Existentei, Aceste vāluri sunt planuri de existențā care se aflả în exteriorul tuturor tărâmurilor umane de experiențā şi întțelegere. Ain este Välul exterior. Ain Soph este ceea ce în limtata noastra înțelegere denumim „Dumnezeu" - care este complet dincolo întelegerea noastrā.


(4) Nuit este felul în care Crowley redã numele zeiței egiptene a cerului, Nut

(in limba coptă Nuet), creată anume pentru a se potrivi cu sistemul sảu speciffc

de gematria.

(5) Termen chinez pentru ,Cale". Realitatea numenală sau absolută, Chuang Tzu era un important interpret timpuriu al taoismului chinez. Lucrarea sa, Chuang Tzu, este considerată unul dintre textele esențiale ale taoismului. Invätäturile lui Chuang Tzu au avut o mare influențā asupra dezvoltării budismului chinez, precum și asupra poeziei și a picturii peisagiste


 

Din “Grădina cu rodii” de Israel Regadie

20 afișări0 comentarii