Multiculturalismul este o nebunie
Actualizată în: 4 feb.
Prefață
Înainte de a citi acest articol încerc să definesc pentru doritori noțiunile pe care acestea le conține.
MULTICULTURALISM -
Ideea de multiculturalism în discursul politic contemporan și în filosofia politică reflectă o dezbatere despre cum să înțelegem și să răspundem provocărilor asociate diversității culturale bazate pe diferențele etnice, naționale și religioase. Termenul „multicultural” este adesea folosit ca termen descriptiv pentru a caracteriza faptul diversității într-o societate, dar în cele ce urmează, accentul este pus pe multiculturalism ca ideal normativ în contextul societăților liberal-democrate occidentale.
-//-
Multiculturalismul face parte dintr-o mișcare politică mai largă pentru o mai mare incluziune a grupurilor marginalizate, inclusiv afro-americani, femei, persoane LGBTQ și persoane cu dizabilități (Glazer 1997, Hollinger 1995, Taylor 1992).
https://plato.stanford.edu/entries/multiculturalism/#CosVieCul
Problema cu multiculturalismul este când a devenit o ideologie cu tente de “nouă religie” sub influența marxismului și mișcărilor de stânga care prin mișcarea “woke” a devenit distrugătoare. Pentru a aduce la același nivel stânga are tendința entropică zero de nivelare care cu rădăcinile marxiste care afirmă “Tot ce există merită să fie distrus.- Karl Marx” ca urmare nivelarea înseamnă nu aducerea valorilor mici la valori mari ci distrugerea valorilor mari pentru a rămâne doar valori mici. Mișcarea actuală progresistă în frunte cu cea “woke” are tendința de a elimina valorile culturale occidentale pentru a le înlocui cu cele ale altor culturi (Ex înlăturarea și degradarea muzicii simfonice ale “albilor asupritori” în defavoarea muzicii “popoarelor asuprite” din Asia sau Africa, etc.)
CLERICY
Poetul-filozof englez Samuel Taylor Coleridge (1772-1834) credea că, dacă omenirea va înflori, era necesar să se creeze o organizație seculară a indivizilor învățați, „fie poeți, fie filosofi, fie cărturari”, care să „difuzeze prin întreaga comunitate... acea cantitate și calitatea cunoștințelor care era indispensabilă”. Coleridge a numit acest grup ipotetic clerisy , termen pe care l-a adaptat din Klerisei , un cuvânt german pentru cler (preferabil, se pare, termenului rusesc inteligența pe care l-am împrumutat mai târziu, la începutul anilor 1900). Este posibil ca Coleridge să fi echivalat clerismul cu un vechi simț al clerului însemnând „învățare” sau „cunoaștere”, care pe vremea lui era folosită doar în proverbul „o uncie de spirit de mamă valorează o liră de cler”.
https://www.merriam-webster.com/dictionary/clerisy
Scris de Henry George
„ Adevărul este că, din punct de vedere istoric, Marea Britanie a avut o componență demografică remarcabil de stabilă de cel puțin o mie de ani, dacă nu mult mai mult. Ideea că ceea ce am experimentat din 1997... este în vreun fel comparabil sau echivalent cu trecutul este o prostie, în cel mai bun caz, și necinstit, în cel mai rău caz.”