Ipocrizia noastră cea de toate zilele, ferește-ne Doamne!
Are un interes...de aia...

În anii comunismului a acționa pe baza unui interes era considerat un lucru imoral. Era perceput ca un comportament josnic prin care omul acționa doar în interesul lui personal, Cu acest mod de a acționa nu prea aveai ce căuta in viitorul luminos al comunismului, viitorul proprietății comune. A face şi a dori ceva doar pentru tine era o crimă. Era musai necesar a te sacrifica pentru bunul comun, tu ca și individ cu vise, dorințe și alt fel de astfel de interese erai un inrus, o anomalie.
Atunci (ca și acum) tot ce era legat de individ, ceea ce îl făcea deosebit, ceea ce îl motiva genera unde negative în societate . Acestă societate fără Dumnezeu... Dacă făceai ceva trebuia să faci doar pentru binele poporului pentru ca alți nenorociți care predicau aceste valori să trăiască mai bine. După cum zicea tatăl meu:
- Fiule…