Neomarxismul global “viitorul de aur” al omenirii? 1
Prin anul 2007, când îmi scriam lucrarea de dizertaţie pentru master „Globalizarea, un nou totalitarism?”, am găsit în lucrările bibliografice ale multor autori ideea că în scurt timp globalizarea nu va mai avea nevoie nici măcar de acceptul formal al „statului naţional” (autorii se refereau la SUA), ci se va face sub controlul direct al marilor companii transnaţionale globale. Statului naţional i se va reduce rolul la „Administraţie – serviciu de securitate pentru marile companii transnaţionale” care – nu-i aşa – trebuie să-şi desfăşoare afacerile în siguranţă, pentru că globalizarea are nevoie nu de cetăţeni, ci de consumatori; nu de state naţionale puternice, ci de o piaţă globală unică.
La actualele alegeri prezidenţiale din SUA, marile companii transnaţionale au reuşit să-şi impună, în urma unor alegeri controversate, candidatul lor pe care l-au sprijinit cu sume colosale, cu toată mass-media, cu toate mijloacele de informare şi socializare, digitale, internet şi chiar „cu ajutorul” unei pandemii provocată sau nu dar venită parcă la momentul potrivit pentru ei.
În decembrie 2020 grupul companiilor globale (cu origini în SUA) a trimis o scrisoare deschisă prin care îl soma practic pe preşedintele în funcţie până pe 20 ianuarie 2021 să plece cât mai repede. Scrisoarea deschisă a acestor mari companii confirmă teza teoreticienilor globalizării că până şi cel mai puternic stat al lumii este la mâna marilor companii transnaţionale care fac din Administraţie, aşa cum citam mai sus, „un serviciu de securitate” al acestora interesate nu de cetăţenii ţării de unde provin, ci mai mult de Piaţa Globală de unde îşi iau imensele câştiguri de care dispun. În acest caz mai putem oare vorbi de democraţie, adică puterea poporului, când un grup privilegiat acaparează puterea pentru a-şi promova propriile interese care pot fi oriunde în lume acolo unde profitul este mai mare, chiar şi sau poate mai ales în China?
Tot teoreticienii globalizării spun că asta nu mai e democraţie ci oligarhie. Fostul iar apoi actualul preşedinte al SUA de dinainte şi de după 20 ianuarie 2021 nu este nici pe departe „cel mai puternic om de pe planetă”, cum suna un mit fără acoperire pentru publicul larg, deoarece preşedintele nu are nici măcar un mijloc propriu de comunicare cu cetăţenii şi poate fi oprit sau interzis oricând de nişte companii private dacă nu spune ce îşi doresc ele.
Este o breşă de securitate colosală şi incredibilă pentru statul american. Concluzia este că şi preşedintele care a intrat în funcţie pe 20 ianuarie 2021 va fi primit la televiziuni sau pe platformele de comunicare şi socializare doar atâta timp cât va face şi va spune ce îşi doresc marile companii globale care l-au ajutat să ajungă preşedinte. Chiar el a declarat că dacă se va considera că nu mai este de folos „îşi va găsi o boală şi va demisiona pe motive de sănătate”.
Marile companii transnaţionale care încep să conducă SUA prin intermediul Partidului Democrat din 20 ianuarie 2021 îşi doresc evident o accelerare serioasă a globalizării în folos propriu, numai că şi statul chinez şi-a propus ca până cel târziu în 2050 să ajungă singura putere mondială care să controleze complet lumea. Marile firme globale, majoritatea americane la origine, colaborează foarte bine cu China, dar este interesant de aflat cum îşi vor împărţi sferele de influenţă dacă statul chinez „se vede” singur stăpân total al lumii până cel târziu în 2050.
Va fi neo-marxismul noua ideologie sau e doar o poveste, să zicem atractivă, pentru cetăţeni (pardon) consumatori? Cred că pe lângă ideologia în sens clasic referitoare la proprietate, distribuţia bunurilor, egalitate, controlul total al populaţiei va fi punctul forte şi se va face prin internet, platforme de comunicare sau socializare, filme şi alte mijloace mai puţin cunoscute acum de publicul larg la nivel individual şi grupuri mici, apoi prin presă şi televiziuni pentru grupurile mari şi foarte mari.
Economic vorbind, totul va fi subordonat producerii de bunuri şi servicii la maximum de eficienţă şi profit. Producătorii individuali sau micii întreprinzători nu vor mai putea exista, chiar micile firme producătoare vor dispărea şi ele, înghiţite de transnaţionale, care vor dicta totul pe piaţă, prin înţelegeri de cartel care nu vor mai fi „deranjate” de nimeni. Lucrătorii din marile firme globale, angajaţii, vor fi în acelaşi timp „şi zei şi sclavi”, afirmau cu două decenii în urmă autorii scrierilor despre globalizare, dar eu cred că vor fi mai mult sclavi în sensul modern globalist. Un asemenea sclav trebuie educat şi chiar convins să se creadă un zeu fără de care nimic nu se poate face ca să fie nu doar mulțumit ci chiar fericit cu situaţia sa.
Şi asta se întâmplă deja, dar se va accentua curând pentru că schimbarea valorilor este perfect organizată, în loc de cultură sclavul globalizat primeşte pseudocultură de consum, producţii banale, sărace în conţinut, uniformizate, standardizate şi care se vând tot mai bine deci procesul funcţionează.
Astăzi 90% din cheltuielile pentru cultură au ajuns să se facă pentru echipamentele tehnologice-suport şi nu pentru evenimentele culturale propriu-zise. Marile companii au nevoie nu de oameni cultivaţi, ci mai degrabă uniformizaţi, standardizaţi, robotizaţi pentru a munci cât mai eficient. (Va urma)
https://www.crainou.ro/2021/02/01/neomarxismul-global-viitorul-de-aur-al-omenirii-i/
Neomarxismul global “viitorul de aur” al omenirii? 2
Sclavii noii societăţi globale vor conjuga fericiţi verbele „a dori” şi „a avea” mereu ceva tot mai nou şi mai performant într-un show continuu care să-i facă fericiţi. Valorile euroatlantice clasice – familia, patria, religia creştină – nu-şi au locul în noua societate. Religiile fără Dumnezeu, fără transcendenţă, menite doar să creeze stări de bine, de linişte sunt acceptate pentru că, odihnit şi liniştit, sclavul globalizat este mai eficient, mai productiv.
Mai concret, dacă luăm drept reale ţintele propuse de neomarxiştii globalişti la Davos în 2019, atunci s-ar putea spune că, într-un viitor relativ apropiat, energia va fi – spun ei – în totalitate verde, dar raţionalizată (pentru lucrători), deoarece nu este suficientă şi nici stabilă. Hrana va fi şi ea raţionalizată atât în ce priveşte compoziţia, dar şi cantitativ (evident tot pentru lucrători), eventuala proprietate deţinută încă de lucrători va fi inutilă, deci va dispărea, lucrătorii abil manipulaţi, educaţi, vor ajunge să fie chiar mulţumiţi că au scăpat de povara şi stresul pe care îl reprezintă deţinerea proprietăţilor.
Cu puţin timp în urmă, în 2019, în România, o membră importantă în conducerea unui partid (secretară de stat la Ministerul Culturii în 2016) a susţinut cu tărie în presa românească şi europeană că sunt necesare „desfiinţarea proprietăţii private şi renunţarea la viaţa de cuplu în favoarea traiului în grup”. Din cauza reacţiilor vehemente ale opiniei publice româneşti a fost nevoită să îşi dea demisia, probabil pentru că a dezvăluit planurile neomarxiştilor globalişti prea devreme, dar a declarat apoi că nu a renunţat la ideile sale şi va contribui la proiectul de reînnoire a Europei (de la Bruxelles). Ca să fie reînnoită Europa, neomarxiştii globalişti cred că trebuie mai întâi distrusă din interior. Nu mai este nevoie neapărat de terorişti islamici, chiar europenii înşişi ar putea-o face şi, de exemplu, serialul spaniol „Casa de Papel” ne învaţă foarte detaliat cum să dinamităm din interior societatea occidentală. Serialul a avut succes mai ales la publicul tânăr, „vrăjit” cu cântece revoluţionare, mobilizatoare, din alte vremuri şi pentru alte cauze, dar „folositoare” pentru distrugerea societăţii europene occidentale pe care încă o mai cunoaştem. Războiul perfid împotriva societăţii tradiţionale, a familiei, continuă şi în filmul brazilian „Double dad” (Doi taţi), unde ni se sugerează că familia clasică nu mai are nicio relevanţă, libertatea sexuală totală a mamei face ca fiica ei, la 18 ani, să-şi caute tatăl printre foştii amanţi ai mamei. Îşi alege doi posibili taţi dintre aceştia, renunţând până la urmă să îl mai cunoască pe cel biologic. De altfel, aproape toate personajele trăiesc într-un adevărat haos, divorţaţi, beţivi, debusolaţi, fără familii, în grupuri, dar „fericiţi” şi într-o distracţie continuă. Deşi acţiunea filmului se petrece la Rio de Janeiro, unde statuia lui Iisus este simbolul de netăgăduit al oraşului, aceasta este ocolită cu grijă pentru a nu apărea în nicio imagine din film, unde, bineînţeles, nu apare nici urmă a vreunui simbol creştin, doar yoga şi religii indiene, dar creştine nu, ca şi cum nu ar fi auzit nimeni de aşa ceva. Chiar în 2019, am stat cam 4-5 zile în Rio de Janeiro, unde, printre altele, am observat respect pentru viaţa de familie şi chiar pentru religia creştină catolică la toate persoanele, foarte diferite, cu care am interacţionat. Deşi ambele filme au o difuzare globală, producătorii neomarxişti ai acestora au avut ambiţia să transmită subliminal ideea că până şi în cele două ţări unde mesajul creştin catolic este încă puternic şi familia clasică este încă solidă, neomarxismul s-ar fi impus deja. Manipulare grosolană! Şi, dacă vreţi, încă un film cu o tematică asemănătoare, „Despite everything”, unde, în final, fiica îşi descoperă tatăl care este… tot femeie. Cum este posibil? Cred că deja v-aţi dat seama despre ce este vorba pentru că, nu-i aşa, am început să ne obişnuim. Asta vor şi ei, să ne acomodăm cu noua ordine stabilită de ei, ca şi cum asta ar fi ordinea firească a lucrurilor. Totuşi, există ţări unde neomarxismul globalist a câştigat teren chiar la vârf şi anume Canada, Belgia, Franţa, Olanda, Ţările Nordice, iar acum şi SUA (cel puţin la vârf).
Organizaţiile de extremă stânga şi anarhiste „Black Lives Matter” şi „Antifa” au pus la cale şi condus în 2020 în SUA proteste violente, devastări, distrugeri teribile şi haos care au fost însă tolerate de primarii şi guvernatorii democraţi, uneori chiar încurajate. Numeroşii extremişti şi anarhişti au cerut dărâmarea unor statui trecând deseori chiar şi la fapte, interzicerea unor opere literare sau filme celebre şi rescrierea istoriei prin ignorarea realităţilor şi punerea în prim-plan a minorităţilor rasiale, sexuale de gen sau politice. Ne-au arătat astfel adevăratul model de societate globalizată care ne aşteaptă curând, fără valori morale, fără identitate culturală, fără mituri istorice fondatoare ale statelor, un fel de internaţionalism al consumatorilor dezumanizaţi şi frustraţi. Acum protectorii lor au luat toată puterea şi au început deja retragerea primelor filme de la difuzare, celebrele desene animate „Pisicile aristocrate”, „Peter Pan”, „Dumbo”, pe motiv că ar fi rasiste. Şi au trecut doar câteva zile de când au luat puterea, e doar începutul. Aşa cum vechii marxişti (comuniştii) făceau la un moment dat filme doar cu clasa muncitoare, aşa şi neomarxiştii nu vor mai accepta curând să existe filme decât cu minorităţi rasiale, sexuale, de gen, politice etc. Platformele de socializare reprezintă un alt mijloc foarte popular, la modă, de control şi manipulare discretă a populaţiei. Acestea au rolul de a urmări permanent ce gândesc şi ce îşi doresc oamenii, ba chiar, subtil, li se sugerează şi ce ar fi bine să îşi mai dorească. Pe de altă parte, aceste platforme creează o lume paralelă, înfrumuseţată faţă de cea reală, pe care să o dorim şi în care să credem, care însă ar putea înlocui încet, încet în mentalul colectiv lumea reală. În lumea palpabilă în care trăim „suntem doar nişte rotiţe într-un imens angrenaj controlat de proprietarii lanţurilor economico-financiare şi de politicieni”. Aceştia din urmă facilitează prin legi potrivite acţiunile marilor companii, le asigură securitatea afacerilor şi supunerea maselor convinse de politicieni că ei ar lucra doar pentru interesul public. (Va urma)
https://www.crainou.ro/2021/02/02/neomarxismul-global-viitorul-de-aur-al-omenirii-ii/
Neomarxismul global “viitorul de aur” al omenirii? 3
Societatea neomarxistă globală se proclamă egalitaristă, gestionată în numele binelui comun de un grup restrâns de „iniţiaţi” (investitorii, tehnocraţii, ideologii). Din vechea „ură de clasă” marxistă, în neomarxism a rămas doar ura, dar acum îndreptată împotriva moştenirii istorice şi culturale a societăţii tradiţionale de tip naţional şi suveran, împotriva bisericii, a familiei tradiţionale şi a valorilor susţinute de acestea, împotriva educaţiei bazate pe valorile morale ale culturii iudeo-creştine.
Corectitudinea politică, noul set de valori şi norme a neomarxismului global, ne sugerează discret pe cine ar trebui să urâm. Societatea a fost deja împărţită în numeroase minorităţi: etnice, politice, religioase, sexuale şi de gen etc. care nu întâmplător încep deja să aibă mai multe drepturi decât majoritatea. Astfel, nu doar că este controlată mai uşor majoritatea, ci chiar se ajunge să fie terorizată să nu deranjeze cumva vreo minoritate şi să încalce astfel vreo normă a „corectitudinii politice”.
Marile corporaţii, ajutate de politicieni, conduc astfel mai eficient când creează un cadru pentru un permanent conflict în societate între diferite grupuri. Acestea sunt puse mereu în situaţia de a lupta unele împotriva altora în timp ce marile corporaţii şi bodyguarzii lor, politicienii neomarxişti, nu sunt deloc deranjaţi în misiunea lor. Şi cum toate acestea nu ar fi de ajuns, s-a mai inventat multiculturalismul, care are rolul de a distruge identitatea culturală şi naţională a cetăţenilor dintr-un stat naţional.
De exemplu Barack Hussein Obama, fostul preşedinte al SUA, promotor al neomarxismului global, ajutat de fostul vicepreşedinte Joseph Robinette Biden, actual preşedinte, a sprijinit cu ceva ani în urmă aşa-numita „primăvară arabă” în nordul Africii, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, care, în afară de haosul produs în aceste ţări şi regiuni, a dus în cele din urmă la un masiv exod, o adevărată invazie de milioane de migranţi din aceste zone asupra Europei. Lăsând la o parte faptul că mulţi migranţi erau islamişti radicali sau chiar terorişti care au îngrozit Europa, aceştia aveau rolul de a perturba complet sistemul de valori, tradiţiile, religia, cultura, modul de viaţă al europenilor, de a metişiza Europa, de a întări Islamul în Europa ca o contrapondere la Creştinismul European şi valorile sale.
Dacă marxiştii clasici îşi doreau crearea unui „om nou”, neomarxiştii îşi doresc o masă amorfă de oameni anesteziată cu libertatea sexuală totală, hrană, băutură şi distracţie fără limite, ca în final să ajungă persoane fără identitate spirituală, fără familie normală, fără patrie şi identitate naţională şi, pe cât posibil, metişizate.
În SUA şi Europa de Vest metişizarea populaţiei a parcurs deja un drum tot mai vizibil. Noua administraţie democrată americană instaurată cu ajutorul transnaţionalelor îndeosebi din Big Tech şi mass-media a decretat chiar din prima zi (deci în regim de urgenţă) măsuri în favoarea comunităţii LGBT. Aceştia pot fi când femei, când bărbaţi sau chiar de genul neutru; deci nu contează cum te-ai născut, ci poţi să-ţi alegi ce-ţi doreşti tu să fii. Evident că cei care vor comenta negativ sau îi vor discrimina, vor fi aspru pedepsiţi. Preşedintele Biden şi democraţii şi-ar fi dorit să deschidă graniţele SUA din prima zi de mandat, mai ales dinspre sud, să intre toţi migranţii care doresc, dar constituţional nefiind posibil vor putea şi o vor face doar prin Parlament, unde au majoritatea. Nenumăraţii migranţi care vor intra „la liber” în SUA mai ales pe la graniţa cu Mexicul nu vor avea loc de muncă, dar vor primi ajutor material de la stat prin mărirea taxelor plătite de către cei care muncesc.
Întreţinuţii de către stat vor fi alegători fideli pentru cei care le acordă ajutorul. Venind din America de Sud şi Centrală, dar şi din Asia, valurile uriaşe de migranţi care se prefigurează vor metişiza şi mai puternic populaţia SUA, care în cele din urmă nu va mai avea nicio identitate, deci va fi mult mai uşor de manipulat, pentru ca în final naţiunea americană să fie transformată într-o simplă populaţie amorfă dirijată prin mass-media şi internet. Deposedată de identitate şi sărăcită, populaţia SUA ar putea deveni mână de lucru chiar mai ieftină decât cea chinezească, iar atunci transnaţionalele americane din China vor reveni mai sigur acasă, pentru că la o mâna de lucru mai ieftină câştigurile vor fi mult mai mari. Acesta este egalitarismul şi binele comun pe care îl promovează neomarxiştii globalişti care conduc transnaţionalele. (Va urma)
https://www.crainou.ro/2021/02/03/neomarxismul-global-viitorul-de-aur-al-omenirii-iii/
Neomarxismul global “viitorul de aur” al omenirii? 4
Se poate pune întrebarea, dacă globaliştii neomarxişti sunt atât de puternici, cum a reuşit Donald Trump să câştige preşedinţia în 2016? Este destul de simplu, l-au subestimat şi mai ales nu au crezut că valul anti-globalizare şi naţionalist din America pe care s-a urcat Trump poate fi atât de puternic. Donald Trump a promis că va opri politica globalistă falimentară a lui Obama care a dus până la urmă la dispariţia a 60.000 de fabrici din SUA în doar 16 ani şi o decădere economică vizibilă, politică şi chiar militară a SUA în mandatele lui Obama.
Cu dictonul „America first“ Trump i-a asigurat pe alegători că va pune în prim-plan America pe care o va întări şi va avea grijă în primul rând de cetăţenii americani care încă nu au fost transformaţi în simpli consumatori sau întreţinuţi ai statului cum probabil şi-a dorit Obama. Chiar dacă valul naţionalist, suveranist a fost puternic Donald Trump a fost subestimat ca persoană fiind catalogat de Mass Media şi Big Tech-ul ostil drept un clown politic, complet neexperimentat în ale politicii şi care se va face de râs în scurt timp. Trump s-a comportat atipic faţă de politicienii „de meserie” care spuneau politicos tot ce-şi doreau oamenii să audă fără însă şi a face cele promise.
Preşedintele Trump şi-a respectat promisiunile din campanie chiar dacă şi-a dus mandatul într-o atmosferă incredibil de ostilă încă din prima zi la Casa Albă cum nu a mai avut parte niciun preşedinte în toată istoria SUA. Atacurile adversarilor politici ajutaţi de Mass Media şi Big Tech au încercat să-l submineze permanent, să-l ridiculizeze, să manipuleze populaţia zi de zi, ceas de ceas ca să-i facă pe oameni să înţeleagă că Trump ar fi un fel de monstru care trebuie distrus cât mai repede. Cu toate atacurile şi manipularea teribilă, preşedintele Trump a reuşit în doar 3 ani să dubleze creşterea economică a SUA, să dubleze bursa şi câştigurile, să reducă şomajul la un nivel record şi prin readucerea acasă a multor firme americane din China, prin încurajarea micii iniţiative private, prin micşorarea taxelor. A fost probabil ultimul preşedinte american care a mai încurajat şi întreţinut “visul american”, motorul care a stat la baza ascensiunii rapide a SUA în secolele XIX-XX. A fost probabil ultimul capitalist clasic care a sprijinit familia, naţiunea, patria cu istoria, tradiţiile şi cultura ei.
A susţinut cu mulţi bani cercetarea în domeniul militar de vârf (neglijată de Obama), a reorganizat armata SUA pentru ca aceasta să redevină principala forţă de apărare a lumii libere şi a democraţiei. A redus puterea economică dar şi politică a Chinei prin măsuri aparent dure dar folositoare SUA. În perioada 2017-2019 China a avut cea mai slabă creştere economică din ultimii câţiva zeci de ani. Preşedintele Trump a contribuit substanţial la realizarea procesului de pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu între statul Israel şi mai multe state arabe. A reluat programul spaţial american la un nivel performant care ajunsese într-un stadiu umilitor în timpul lui Obama când NASA trebuia să plătească sume uriaşe ruşilor pentru a închiria locuri pentru astronauţii americani pe navele ruseşti. A deplasat centrul de greutate al NATO spre est, Polonia şi România fiind beneficiarii întăririi şi măririi bazelor militare americane de pe teritoriul lor. De asemenea pentru a securiza independenţa energetică a României s-au demarat demersurile pentru construirea cu sprijin american a două noi reactoare la Cernavodă şi modernizarea celui existent.
https://www.crainou.ro/2021/02/04/neomarxismul-global-viitorul-de-aur-al-omenirii-iv/
Neomarxismul global “viitorul de aur” al omenirii? 5
Cu Donald Trump preşedinte, SUA au redevenit în doar 3 ani principala putere economică, politică şi militară a lumii şi asta fără să iniţieze niciun război în mandatul său, fapt unic în istoria SUA de la al Doilea Război Mondial până în prezent. De asemenea, preşedintele Trump a arătat în toate ocaziile că globalizarea rapidă şi forţată nu foloseşte poporului American, ci doar marilor companii americane dar şi transnaţionale care lucrează foarte bine cu China, însă în folosul lor, ştiind totodată că China produce 75% din toate mărfurile contrafăcute ale lumii, cu muncă forţată pe scară largă, cu costuri infime şi bineînţeles ilegal, conform normelor internaţionale.
Preşedintele Trump a fost nevoit uneori să arate cât de coruptă este în general clasa politică americană, nu doar de la Partidul Democrat, ci chiar şi unii din propriul partid care l-au sprijinit doar parţial, având şi dintre ei interese economice sau financiare obscure în China. Întrucât preşedintele Trump a încercat să mai reducă din puterea discreţionară a transnaţionalelor (din mass-media, Big Tech, industria farmaceutică, cea de armament, alimentară etc.) pe teritoriul american, acestea şi-au unit forţele cu statul comunist chinez, partener de afaceri, pentru a-l înlătura pe preşedintele Trump, piedică serioasă în desăvârşirea procesului de globalizare în favoarea ciudatului tandem. Neomarxiştii globalişti au transmis la Davos în 2019, prin miliardarul George Soros, că „Trump a fost un accident şi vom avea grijă ca după alegerile din 2020 să nu mai fie preşedinte”. Pandemia de coronavirus declanşată chiar în China, în condiţii suspecte, i-a salvat practic pe neomarxiştii globalişti care începuseră să intre în impas cu planurile lor din cauza succesului şi popularităţii crescânde ale lui Trump.
Dacă se va dovedi vreodată că pandemia a fost provocată şi cu un scop anume, cei care au făcut-o, până la pedeapsa meritată, vor avea pe conştiinţă milioane de morţi şi o lume întreagă dată peste cap. Pandemia a oferit neomarxiştilor globalişti şi motivaţia de a folosi votul prin corespondenţă masiv. Pentru aceasta s-au pregătit însă cu un an înainte de pandemie şi au deschis un lung şir de procese în statele unde democraţii ar fi avut ceva şanse în alegeri, pentru a desecuriza complet votul, care să devină astfel foarte uşor de fraudat pe scară largă. Se pune întrebarea cum de au ştiut cu un an înainte că va urma o pandemie şi că votul prin corespondenţă (desecurizat) va putea fi folosit pe scară largă?
Candidatul multimiliardarilor şi transnaţionalelor Joseph Robinette Biden (o soluţie de compromis) a transmis într-un filmuleţ care circulă pe internet (voit sau din greşeală) cam cu 6 luni înainte de alegeri că „am creat un sistem de fraudare al voturilor cum nu a mai fost niciodată în istoria politicii americane”. Dacă aceasta este o dilemă, pare să aibă doar două variante. În cazul în care candidatul de atunci Biden spunea adevărul, este foarte posibil ca alegerile să fi fost fraudate. Dacă Joseph Robinette Biden a spus lucruri trăsnite şi fără sens, poate fără să-şi dea seama, se poate pune întrebarea cât de valid medical este acesta pentru postul de preşedinte, mai ştiind că doar în campania electorală şi-a confundat fiii şi nepoatele la o întrunire publică, iar apoi, la o emisiune de televiziune în direct, nu ştia cu cine concurează la preşedinţie, spunând că e cineva George (probabil Bush)… Noroc cu soţia sa care l-a salvat din situaţia penibilă, suflându-i că Donald Trump este contracandidatul său. Cum-necum, până la urmă, globaliştii neomarxişti şi-au impus preşedintele dorit la Casa Albă, dacă nu cumva ne mai asteaptă şi alte surprize pe parcurs.
Mandatul la preşedinţia SUA al lui Donald Trump a fost probabil ultima zvâcnire a lumii tradiţionale, clasice, aşa cum am cunoscut-o până acum. Globaliştii neomarxişti vor ataca de acum încolo îndeosebi noile generaţii, mult mai receptive la super tehnologie şi manipulare, fiind lipsite de experienţă.
Democraţia reală nu mai există; doar cea de faţadă continuă să fie promovată în centrele de comandă ale globaliştilor prin mass-media şi Big Tech, fiind doar o chestiune de timp până când va fi instaurată complet pe toată planeta. Donald Trump va rămâne probabil singurul preşedinte din istorie care a lucrat complet gratis pentru poporul său, donând timp de 4 ani tot salariul grupurilor aflate în suferinţă. Mai mult, pentru a implementa mai rapid măsurile promise, a cheltuit din propriii bani (adică a pierdut) între 2 şi 3 miliarde de dolari, prin comparaţie cu alţi preşedinţi politicieni „de meserie” care au ieşit din funcţie mult mai bogaţi decât la intrare.
Un aspect este clar, că neomarxismul global nu poate fi „visul de aur al omenirii”, ci doar al corporaţiilor globale ajutate de bodyguarzii lor, politicienii „de profesie” neomarxişti. Singura speranţă rămâne ca cetăţenii să nu se lase manipulaţi, pentru a nu deveni ei înşişi sclavii organizaţiilor globale ale multimiliardarilor neomarxişti într-o lume tot mai suprarealistă, tot mai aproape de un coşmar palpabil.
https://www.crainou.ro/2021/02/05/neomarxismul-global-viitorul-de-aur-al-omenirii-v/
Transnaționalele, Neomarxismul și Dumnezeu
În articolele anterioare, din februarie 2021, ,,Neomarxismul global, viitorul de aur al omenirii?”, făceam referire la ascensiunea tot mai evidentă a Transnaționalelor și în plan politic, la faptul că tocmai au preluat puterea politică și în SUA. Marele pericol pentru societatea actuală îl constituie faptul că acestea fac tot ce le stă în putință pentru a transforma statele și cetățenii în Piață Unică și consumatori, evident, în folosul lor. Prin politicile promovate de ei, „corectitudinea politică”, „multiculturalismul”, atacurile agresive împotriva creștinismului, promovarea pseudoculturii de consum pentru distrugerea valorilor umane confirmate în sute sau chiar mii de ani de evoluție socială, speră ei că societatea umană se va transforma treptat într-o masă amorfă de oameni deposedați de religie, cultură reală, valori morale, sentimente naționale și patriotice. În viziunea neomarxiștilor din fruntea multinaționalelor, această societate amorfă trebuie și metișizată complet cu nenumărați migranți de toate rasele, cu diverse culturi și diferite religii, pentru a crea un haos, o societate fără nici o individualizare culturală, religioasă sau națională, o simplă populație ușor de manipulat. Doar minoritățile de tot felul, sexuale, rasiale, politice, pseudoreligioase sunt încurajate sau chiar discriminate pozitiv în detrimentul majorității pentru ca o astfel de societate să poată fi manevrată foarte ușor.
Ne putem întreba „de ce fac asta”? Un răspuns tot mai la modă ar fi „pentru că pot”. Evoluția tehnologiei și faptul că acești magnați economici provin îndeosebi din IT le permit folosirea tehnologiei exact pentru atingerea scopurilor: supravegherea discretă a mase uriașe de oameni chiar cu ajutorul platformelor IT create teoretic pentru socializare dar în care fiecare își poate prezenta gândurile și acțiunile chiar și cu „dovezi foto și video”. Deși multinaționalele ar trebui în mod normal să reunească întreprinderi economice de același profil din mai multe țări, ele au acaparat treptat și puterea politică în multe state, majoritatea dezvoltate ale Lumii.
În altele, politicieni corupți, lacomi sau șantajabili execută, uneori chiar fidel, planurile multinaționalelor de transformare a societății umane din acele țări într-o componentă a Pieței Unice neomarxiste globale, jucăria preferată a multimiliardarilor neomarxiști îndeosebi din IT, dar nu numai.
În tot acest tablou mai există un actor important despre care nu am amintit nimic până acum: China comunistă politic și aparent capitalistă economic. Probabil nu întâmplător, pandemia a pornit tocmai din China și a ajuns repede în Europa și SUA din nou, poate nu întâmplător când SUA era condusă de Trump, un dușman al globaliștilor neomarxiști.
Este posibil ca China comunistă să fi ajutat Transnaționalele să preia puterea în SUA pentru ca o colaborare a Multinaționalelor cu China să nu mai aibă piedici. Evident că și China își propune ca în scurt timp să domine complet Lumea (mai exact până în 2049 când vor aniversa 100 de ani de la proclamarea Republicii populare Chineze).
Deocamdată cei doi pretendenți la dominația lumii colaborează îndeosebi economic dar fiecare își imaginează și dorește să ajungă să conducă lumea fără celălalt pretendent. După cum au arătat faptele putem presupune că pandemia a fost provocată prin colaborarea celor două forțe pentru slăbirea statelor naționale și a rezistenței sociale. Cine știe ce surprize ne mai așteaptă. Deocamdată sunt 5 milioane de decese cauzate de pandemie iar societatea funcționează tot mai imprevizibil și periculos.
De exemplu, dacă chinezii refuză să mai livreze componentele pe care le folosesc industriile din celelalte țări se blochează întreaga producție. Până acele țări ar încerca să producă ele însele componentele deficitare s-ar pierde foarte mult timp, acestea ar fi mai scumpe decât la chinezi, prețul final al produselor ar crește foarte mult, nu s-ar mai vinde și ar începe criza. Doar lipsa cipurilor chinezești a dat peste cap toată industria auto mondială și a arătat cât de ușor pot chinezii îngenunchea economic toată lumea.
Transnaționalele care (cred ele) că de fapt controlează economic lumea își imaginează că o vor face la nesfârșit și că chinezii vor produce în continuare ieftin pentru ele. Se înșală, speranțe deșarte pentru că Transnaționalele gândesc strategii preponderent economic, folosindu-se de sistemul politic doar pentru a-și impune acele strategii mai ușor. Chinezii gândesc strategiile politic și utilizează companiile lor economice pentru a contracara forța economică a SUA și a face ca lumea să depindă economic de China. SUA și-au disipat puterea economică și în unele Multinaționale care nu mai sunt interesate de binele SUA ci doar de profitul și puterea proprie.
S-ar putea pune legitim întrebarea „Ce-i împiedică pe chinezi să se impună chiar ACUM decisiv?” Eu cred că doar armata SUA, încă cea mai puternică și cu multă experiență în teatrele de operațiuni. Marile firme internaționale, puțin interesate de binele statului american, dar parteneri economici profitabili cu statul comunist chinez (prin firmele chineze doar teoretic private) nu sunt interesate de întreținerea unei armate puternice pentru statul național american pe care astfel l-ar întări. Ori ele nu au nevoie de state naționale puternice ci slabe, ușor de manevrat, au nevoie de o Piață Unică Globală controlată de ele, nu de un stat cu o armată puternică. De aceea, statul american actual condus aproape pe față de Transnaționale care și-au impus candidatul lor la vârf au organizat această retragere din Afganistan într-o manieră rușinoasă, penibilă, pentru a compromite și armata americană, ultimul bastion al unei societăți normale, bazată pe valorile culturale și morale ale civilizației iudeo-creștine (1).
Noul regim american al democraților lui Biden, puternic sprijinit de neomarxiștii globaliști din Transnaționale, a încercat să introducă și în societatea afgană pe lângă „corectitudinea politică” și ideile aberante despre alegerea sexului în timpul vieții, despre discriminarea pozitivă acordată minorităților sexuale, homosexualilor, comunității LGBT în general despre educația sexuală în școli și la elevii foarte mici etc. În acest context nou, greu de înțeles și acceptat chiar și de cei proamericani până recent deci și din armată, au considerat pe talibani un rău mai mic, acceptabil în această situație prin comparație cu noul tip de societate absolut inacceptabilă pentru ei promovată acum de noile autorități americane. Cât timp a fost Trump președinte al SUA (ianuarie 2017-ianuarie 2021) talibanii părăseau foarte rar munții doar pentru atacuri sporadice pentru că nu aveau sprijinul ferm al populației afgane care, în mare parte, acceptase tipul de societate tradițională occidentală promovată de americani până la sfârșitul mandatului lui Trump (ianuarie 2021).
Să încercăm un exercițiu de imaginație să vedem ce ar comenta în realitate, pentru ei adică, „de uz intern” acești specialiști în strategii militare și PR ai noului regim american referitor la Afganistan și retragere. „Afganistanul, miză totuși mică, fără bogății naturale semnificative, teritoriu cu relief și climă ostile, populație ce se debarasează greu de practici tribale dar și o țară mare producătoare și livratoare de droguri.” Nu cred că acest ultim aspect îi deranjează prea mult pe conducătorii neomarxiști americani. Transnaționalele, mari finanțatoare a regimului actual, nu cred că ar fi prea deranjate de efectele devastatoare ale drogurilor (din Afganistan) din moment ce noua societate neomarxistă globală dorită de ei este un fel de punere în practică a halucinațiilor provocate de droguri. De altfel, drogații probabil că ar accepta mult mai ușor noul tip de societate neomarxistă globală.
Cum problema Afganistanului a devenit deja istorie, neomarxiștii globaliști își vor folosi toate forțele pentru a se impune în restul lumii, dar mai ales în Europa unde întâmpină, pe alocuri, o rezistență mai mare.
Din păcate, am ajuns în momentul în care multimiliardarii neomarxiști ai Transnaționalelor nu-și mai doresc doar puterea economică și politică pe care, în mare parte, o au deja. Ei vor Totul, vor să ia locul lui Dumnezeu, nu doar global ci și la nivel individual. Să nu ai voie să spui „mama” și „tată” înseamnă că familia normală formată din bărbat și femeie consideră ei că nu ar mai trebui să existe. Conform neomarxiștilor globaliști ar urma să trăim în grupuri sau în cel mai „fericit” caz, doi bărbați sau două femei.
Copiii ar urma să fie adoptați de la alte persoane „specializate” în „produs” copii, adică un fel de „animale de companie”. Acestea chiar de la grădiniță ar trebui, conform neomarxiștilor globaliști, să învețe în primul rând multe lucruri despre sex pentru ca ei să își poată alege sexul pe care îl doresc la adolescență însă apoi să și-l poată schimba oricînd. La școală vor fi îndopați cu pseudocultură de consum unde valorile sunt strict materiale, concrete, care să-ți producă cât mai multă plăcere prin simțuri. Vom fi pregătiți să devenim un fel de animale de muncă iar cei mai slabi intelectual „întreținuții pentru voturi”, când nu mai sunt necesari vor fi eliminați probabil prin diferite virusuri mortale sau radiații.
În momentul când tehnologia va permite foarte ușor crearea inteligenței artificiale și de roboți pe bandă rulantă, „animalele de muncă”, adică noi sau urmașii noștri, nu vom mai fi necesari, deci vom fi eliminați. Proprietatea privată nu va mai exista, ba chiar va trebui să fim foarte fericiți că am reușit să scăpăm de asemenea povară. Energia va fi verde și raționalizată, la fel hrana foarte exact aleasă și raționalizată bineînțeles doar pentru oamenii de rând. Pseudocultura de consum va fi din plin, mai ales la sectorul distracție, însă doar atât cât persoana să poată dormi bine ca a doua zi să poată munci cât mai eficient. Vom fi astfel desființați ca oameni cu origine și structură divină și transformați în simpli androizi biologici sau „mijloace fixe”.
Societatea umană însăși se află acum în cel mai greu moment din întreaga ei existență. Se încearcă anihilarea și dezagregarea societății umane în forma, organizarea și compoziția ei așa cum o cunoaștem astăzi de către o forță de-a dreptul malefică ce folosește neomarxismul nu doar ca ideologie de fațadă ci mai degrabă ca o modalitate prin care să-și impună planul monstruos de distrugere a societății umane sau de transformare a ei în material de lucru pentru mințile lor diabolice.
Grav este că au forța tehnologică și nebunia mentală să facă toate acestea dacă vom accepta totul ca pe o fatalitate. Trăim azi într-o altă paradigmă oferită de tehnologie decât cea cu care ne-am obișnuit. Acum sunt noi ierarhii, noi interconexiuni, noi direcții pentru alte scopuri. Puterea reală nu o mai au politicienii și nici măcar statele ci cei care dețin banii și mai ales tehnologia necesară prin care să poată controla și dirija lumea după bunul lor plac. Inteligența artificială o va înlocui tot mai mult pe cea naturală a oamenilor reali care, mare parte din ei vor deveni inutili, nefolositori pentru scopurile lor.
În numele neomarxismului egalitarist cu orice preț, pentru a „da bine” mediatic, multimiliardarii globaliști, îndeosebi cei din tehnologie, se joacă cu lumea imaginându-și precum Lucifer că au deja o putere asemeni lui Dumnezeu.
articol scris de profesor Vasile Constantin Boghian
1 Se încearcă cu disperare popularea armatei americane cu minorități sexuale și rasiale chiar și în funcții importante pentru a slăbi din forța și competența ei.
https://www.cotidianul.ro/transnationalele-neomarxismul-si-dumnezeu/