Perioda Romană

Provincia Dacia a cunoscut vreme de cinci generaţii (cea 100-275 d.Hr.) un masiv şi intens proces de romanizare, în urma căruia autohtonii daco-geţi, ramura de nord a tracilor, au devenit latinofoni, aidoma coloniştilor veniţi în provincie. Împăratul Aurelianus (270-275), „văzând că Illyricum e

Numele grecesc antic βάρβαρος ( bárbaros ) sau „barbar” a fost un antonim pentru πολίτης ( politēs ), „cetățean” (din πόλις – polis , „oraș”). Cea mai veche formă atestată a cuvântului este greaca miceniană , pa-pa-ro , scrisă în scrierea silabică Linear B. Grecii au folosit terme

Procesul de asimilare al migratorilor Timp de un milieniu, de la retragerea aureliană (271) şi până la marea invazie mongolă din 1241, spaţiul carpato-danubian a fost străbătut de populaţiile migratoare – germanice, slave şi turanice – în drum spre cele două capitale imperiale – Roma şi Bizanţ (Con

Dacia Traiana a fost o provincie romană timp de aproape 170 de ani, până la domniile lui Gallienus și Aurelian când a fost abandonată (c. 271 d.Hr.), iar reducerea treptată a prezenței legiunilor imperiale s-a întâmplat cu retragerea administrației romane locale în favoarea creației Daciei Aure

Autor: Iancu Moțu Cucerirea teritoriilor nord-dunărene locuite de către daci, dar nu numai de către ei, în 106 de către romani, a dus la transformarea unei părţi a acestora în ceea ce s-a numit provincia Dacia. Pentru cine este interesat de istoria Daciei romane, de la bun început se ridică o se