Privind criza împrumuturilor pentru studenți ca o formă de boom și declin
Acesta este o analiză a consecințelor suvienționării studenților din SUA. După cum veți vedea problemele generate de acestă subvenționare (gratuitate) la noi are un efect mult mai pregnant asupra economiei naționale, asupra pieței muncii și asupra vieții fiecărui tânăr greșit orientat.
Cum totul este legat de economie în perioada comunistă planificată și centralizată se știau exact câte locuri de muncă erau nevoie în fiecare an. Ca urmare se scoteau la concurs atâtea locuri la facultăți, scoli profeisonare câte avea statul nevoie atunci când terminai perioada de pregătire. Ca urmare nu rămâneau tineri fără locuri de muncă chiar dacă postul scos și distribuit pe baza rezultatelor tale de studii era în altă locație decât cea care îți convenea.
După revoluție s-a prăbușit acest sistem, a rămas însă gratuitatea care genera studenți fără locuri de muncă, au dispărut școlile profesionale deoarece sistemul de subvenții corporatist era mai eficient pentru universitățile private (se pot obține mai eficient bani de la stat). Specialiștii și chiar meseriașii formați cu banii statului ( deci ai noștri, a contribuabililor) nu datorează nimănui nimic și sunt liberi să părăsescă țara pentru a servi alte țări care nu au făcut absolut nimic pentru ai pregăti. Este o cale sigură prin care statul este devalorizat atât financiar cât și prin forță de muncă specializată.
Acest sistem convine atât celor care fac bani prin școlarizare subvenționată pe de o parte, cât si structurilor politice care asigură pseudopregătirea politrucilor necesari în posturile de la stat, asigurarea doctoratelor care le măresc salariile, cât și creșterea aparatului birocratic util ca și mașinarie de vot și recompensări electorale.
24.09.2022 J.R. MacLeod
Într-o economie de piață, prețurile sunt determinate de cerere și ofertă: ce cantitate este oferită și câtă valoare o acordă oamenii acelui bun în raport cu alte bunuri. Cu toate acestea, odată cu implicarea unei mari puteri guvernamentale, vine și potențialul de mare iresponsabilitate guvernamentală: scăderea artificială a prețurilor pentru unii fie prin tipărirea de bani, fie prin impozitarea unora pentru a-i subvenționa pe alții.
În teoria ciclului economic austriac (denumită în continuare ABCT), scăderea prețurilor cauzează în mod artificial probleme serioase în economie, deoarece guvernul direcționează resurse excesive într-o zonă nesusținută de cerere și ofertă însoțitoare. Astfel, atunci când robinetul monetar este oprit, aceste zone se dezvăluie a fi insolvabile; au fost ținute pe linia de plutire doar de condițiile create de guvern, provocând investiții defectuoase.
Între timp, alte sectoare ale economiei au fost neglijate și lipsite de resurse din cauza poziției favorabile create de guvern în altă parte. Un boom se transformă în explozie. Economia se confruntă cu o scădere pe măsură ce întreprinderile sunt lichidate și pozițiile de capital sunt reformate.
Acest fenomen poate fi observat în structura modernă a creditelor pentru studenți. În 2010, guvernul federal al SUA și-a asumat responsabilitatea pentru împrumuturile pentru studenți, dar chiar înainte de acest moment , a existat încă o participare semnificativă a guvernului pe această piață. Înainte de 2010, împrumuturile pentru studenți erau încă garantate de guvernul federal, iar guvernul chiar participa la împrumuturi directe alături de bănci. Desigur, atunci când subvenționați ceva, obțineți mai mult din acel ceva, iar ca urmare proporția tinerilor care merg la facultate a crescut constant . Putem numi asta un boom.
Există însă și consecințe structurale grave, atât pentru indivizii implicați, cât și pentru economie în ansamblu. Capitalul a fost forțat în zone neproductive; prin urmare, structura capitalului este distorsionată. Locurile profesionale nu pot fi ocupate, deoarece nu sunt suficienți angajați care posedă abilitățile necesare. Aceasta este o problemă pentru economie în ansamblu, deoarece există încă cerere din partea clienților pentru serviciile acelor locuri de muncă neîndeplinite.