Cea mai importantă valoare - LIBERTATEA.
Înainte de a citi acest articol trebuie să definim semnificația unor termeni folosiți în ideologia politică în Europa și în Statele Unite.
EUROPA | SUA |
Liberalism -drepta | Libertarianism -dreapta |
Liberalism clasic , un angajament față de un guvern limitat , economie de laissez-faire și drepturi individuale inalienabile . | „Libertarienii susțin libertatea maximă atât în chestiuni personale, cât și economice. Ei susțin un guvern mult mai mic; unul care se limitează la protejarea indivizilor de constrângere și violență. Libertarienii tind să îmbrățișeze responsabilitatea individuală, să se opună birocrația guvernamentală și impozitele, promovează caritatea privată, tolerează diverse stiluri de viață, susțin piața liberă și apără libertățile civile” |
Actualmente apropiat de partidele conservatoare de dreapta | Partidul Libertanian apropiat ca si ideologie cel mai mult de Partidul Republican -conservator |
Social-Democrația -stânga | Liberalism - stânga |
Social-democrația este o filozofie de stânga politică , socială și economică în cadrul socialismului care susține democrația politică și economică . ...contestă variațiile capitalismului de piață liberă și laissez-faire | Partidul liberal insistă asupra faptului că guvernul are datoria definitivă de a-și folosi toată puterea și resursele pentru a face față noilor probleme sociale cu noi controale sociale - Franklin D. Roosevelt |
Social-democrații sunt anticapitaliști în măsura în care critica privind „sărăcia, salariile mici, șomajul, inegalitatea economică și socială și lipsa securității economice” este legată de proprietatea privată a mijloacelor de producție. Practic sunt socialiştii de stânga cu rpdăcini marxişt-leniniste care nu mai impun socialismul prin revoluţie ci prin varianta soft - alegeri democratice | Ştergerea inegalității economice (avuție și venituri ), drepturi de vot pentru minorități, acțiune afirmativă(includă anumite grupuri în funcție de sex, rasă, sexualitate, credință sau naționalitate, în domenii în care sunt subreprezentați, - şi nu pe bază de valori) , drepturi reproductive și alte drepturi ale femeilor , sprijin pentru drepturile LGBT și reforma imigrației . |
Apropiat de Partidele Social Democrate Europene, Progresiste şi Verzi (roşu transformat în verde) | Partidul Democrat din SUA |
| |
sursa Wikipedia
Viciul capitalismului este că reprezintă împărțirea inegală a binecuvântărilor; întrucât virtutea socialismului este că reprezintă împărțirea egală a mizeriei. - Winston Churchill
Există o serie de motive pentru care mulți tineri se feresc de conservatorism.
Cel mai evident motiv este că au fost expuși doar valorilor de stânga — de la școala elementară până la școala absolventă, în filme, la televizor, pe rețelele de socializare și acum chiar și la Disneyland.
Mai puțin evident, dar la fel de semnificativ, este faptul că nu au fost niciodată expuși în mod corespunzător valorilor conservatoare. Cel puțin încă din generația celui de-al Doilea Război Mondial, majoritatea părinților care dețineau valori conservatoare fie nu credeau că trebuie să-și învețe copiii acele valori, fie pur și simplu nu știau cum să facă acest lucru. Majoritatea încă nu ştiu nici acuma. Dacă li se cere să definească valorile conservatoare, cei mai mulți conservatori vor fi muţi.
În lumina acestui fapt, prezint aici, și în coloanele ulterioare, o listă a caracteristicilor definitorii ale conservatorismului.
Vom începe cu cea mai importantă valoare conservatoare - LIBERTATEA
Conservatorii cred în libertatea individuală (că nu există altă libertate decât libertatea individuală). A fost valoarea principală a experimentului american. În timp ce multe țări includ cuvântul „libertate” în motto-urile și imnurile naționale, nicio țară nu a subliniat atât de mult libertatea ca şi America.
Acesta este motivul pentru care:
– Designerii francezi ai Statuii Libertății au dat statuia Americii.
–Simbolul iconic al Americii este Clopotul Libertății.
– Singura inscripție de pe Clopotul Libertății este un verset despre libertate din Cartea Leviticului: „Și vei proclama libertatea în toată țara tuturor locuitorilor ei”.
– Americanii cântă despre țara lor drept „țara celor liberi” și „țara dulce a libertății”.
– Până de curând, fiecare școlar din America știa pe de rost strigătul lui Patrick Henry: „Dă-mi libertate sau dă-mi moartea!”
–Tinerii chinezi care au protestat împotriva preluării de către comuniști a Hong Kong-ului au fluturat steagul american.
Și de aceea fondatorii Americii au fost fermi ca statul – guvernul național – să fie cât mai mic, cât mai limitat posibil. Cu cât guvernul este mai mare, cu atât libertatea este mai mică. Marea guvernare și marea libertate se exclud reciproc.
Mai mult, libertatea nu este singura victimă a marii guvernări.
Viața umană este și ea o victimă. Fiecare genocid al secolului XX, secolul genocidului, a fost comis de un guvern mare. Fără un guvern mare, o sută de milioane de oameni nu ar fi fost și nu ar fi putut fi măcelăriți, iar încă un miliard nu ar fi fost și nu ar fi putut fi înrobiți. (A existat o excepție: genocidul hutu al tutsiilor din Rwanda, care era de natură tribală. Cultura tribală, ca și cultura de stânga, accentuează valoarea grupului asupra individului.)
Pentru a limita dimensiunea și puterea guvernului național, fondatorii au delegat statelor majoritatea puterilor guvernamentale. Ei au făcut acest lucru în Constituție specificând ce puteri avea guvernul național și afirmând că toate celelalte competențe să fie delegate statelor.
În plus, au crescut puterea statelor prin alegerile prezidențiale decise de state — Colegiul Electoral — mai degrabă decât de votul național popular și prin modul în care au structurat Senatul, una dintre cele două ramuri ale Congresului. Ei au oferit fiecărui stat o reprezentare egală în Senat, oricât de mică ar fi populația statului.
Opoziția stângii față de Colegiul Electoral și față de Senat are sens inevitabil. Puterea inerentă guvernării mari, nu libertatea, este cea care animă stânga. Caracteristica definitorie a fiecărui partid și mișcare de stânga din lume a fost întotdeauna un guvern din ce în ce mai mare și, prin urmare, mai puternic.
Libertatea este o valoare liberală, precum și o valoare conservatoare, dar nu a fost niciodată o valoare de stânga.
Libertatea nu poate fi o valoare de stânga, deoarece cu cât indivizii au mai multă libertate, cu atât guvernul are mai puțină putere. Dimpotrivă, cu cât statul este mai slab, cu atât stânga este mai slabă.
Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai mare dintre toate libertățile - libertatea de exprimare.
Libertatea de exprimare este o valoare conservatoare fundamentală și a fost o valoare liberală fundamentală. Dar nu a fost niciodată o valoare de stânga. Din acest motiv, peste tot, stânga este dominantă - guvern, mass-media, universități - ea înăbușă disidența.
Motivul este simplu: nicio mișcare de stânga nu poate supraviețui unui schimb deschis de idei. Ideologiile de stânga sunt bazate pe emoție și putere, nu pe rațiune sau pe moralitate. Deci, cei de stânga nu pot permite dezbateri sincere. Ei nu se ceartă cu adversarii; îi suprimă.
Pentru prima dată în istoria Americii, libertatea de exprimare este serios amenințată – într-adevăr a fost deja serios restrânsă. Odată cu ascensiunea Stângii are loc inevitabila suprimare a libertăţii de exprimare.
Iar acum Liberalii – care au apreciat întotdeauna libertatea și libertatea de exprimare – votează pentru marele suprimator al libertății, Stânga, este tragedia timpului nostru. Motivul pentru care fac acest lucru este că liberalii au uitat ceea ce reprezintă ; își amintesc doar împotriva cărora cred că se opun : conservatorii.
Deci, data viitoare când un prieten sau o rudă liberală sau de stânga vă întreabă ce reprezintă conservatorii, spuneți „libertate” – în special libertatea de exprimare. Și explicați că de aceea vă temeți și vă opuneți unui guvern mare -
Pentru că guvernul mare și libertatea individuală nu pot coexista!
https://dennisprager.com/column/explaining-conservatism/