Între globalism și suveranism

- schema resurselor financiare și beneficiarii acestora -

RESURSELE  FINANCIARE

accesibile, în ultimii ~35 de ani, (ONG-uri, think-tank-uri, fundații, media, universități, proiecte civice etc.) asociați – în diverse narațiuni publice – cu agende pro-globalizare/pro-integrare.

1) Fonduri ale Uniunii Europene (post-2007 și nu numai)

·         Fonduri structurale și de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de Coeziune, PO regionale/naționale) – zeci de miliarde EUR alocate României pe perioadele 2007–2013 și 2014–2020; utilizabile de ONG-uri, autorități, universități, IMM-uri; inclusiv componente sociale/educaționale, incluziune, comunitate.

·         Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR/RRF) – granturi + împrumuturi pentru reforme și investiții (cercetare, digital, verde, social); pachetul a fost ajustat în 2025 (granturi + componentă de împrumut).

·         Horizon Europe (cercetare & inovare) – granturi competitive pentru universități/centre/ONG-uri; buget UE ~€93,5 mld (2021–2027).

·         Erasmus+ – mobilități, parteneriate educaționale, academii de profesori, proiecte VET/tineret; buget UE 2021–2027 peste €26 mld; România are agenție națională și linii de finanțare recurente.

·         Creative Europe (Cultură/MEDIA) – linii pentru industrii culturale și audiovizual; punct național de contact în România.

·         CERV – Citizens, Equality, Rights & Values – finanțează societate civilă, drepturi, participare civică, memorie europeană; aplicabil ONG-urilor românești.

2) Granturi SEE/Norvegia & Contribuția Elvețiană

·         EEA & Norway Grants – linii tematice (drepturi, incluziune, inovare, afaceri, interne etc.), operate în RO (ex. Business Development, Afaceri Interne).

·         Contribuția Elvețiană – programe bilaterale (2022–2029, ~CHF 221,5 mil pentru RO) cu proiecte în formare profesională, mediu, coeziune socială etc.

3) Programe americane (istoric și curent)

·         USAID (ani ’90–2007) – programe masive pentru tranziție democratică și dezvoltare; închiderea misiunii în 2007 (după pregătirea sustenabilității CSO-urilor).

·         Fulbright România – burse/granturi pentru studii, cercetare, predare (binate, finanțate de guvernele SUA și României).

·         National Endowment for Democracy (NED) – grant-maker global pentru ONG-uri, media, participare civică; apeluri accesibile și organizațiilor din RO.

·         Granturi de diplomație publică ale Ambasadei SUA – linii mici/medii pentru proiecte culturale, educaționale, alumni, media, schimburi.

4) Fundații politice germane & institute culturale europene

·         Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS), Friedrich-Naumann-Stiftung (FNF), Hanns-Seidel, Rosa Luxemburg – birouri active la București, proiecte pe democrație, politici publice, educație civică, dialog social.

·         (Complementar: British Council, Goethe-Institut, Institut Français etc. – cu linii/parteneriate culturale și educaționale; de regulă nu grant-making mare, dar co-finanțări/parteneriate pe proiecte Creative Europe/CERV – vezi și rețelele de Desk-uri.)

5) Fundații private internaționale

·         Open Society Foundations (rețea istoric activă în RO prin Fundația Soros) – granturi în democrație, drepturi, educație, incluziune (ex. programe pentru romi); OSF a investit global >$23 mld.

·         Alte fundații tematice (de ex. pe drepturile omului, media, educație) – adesea co-finanțează proiecte cu UE/EEA/Norvegia.

6) Organizații internaționale / agenții ONU (linii competitive în RO)

·         UNDP/UNICEF/UN Women/UNHCR/UNESCO – granturi/contracte pentru proiecte locale (incluziune, servicii sociale, comunicare publică, media, educație). (Exemplificări despre finanțările istorice pentru incluziunea romilor implică și OSF/UNDP.)

7) Programe/finanțări publice românești

·         AFCN – Administrația Fondului Cultural Național – finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale/editoriale, proceduri competitive, sesiuni anuale; instituție publică subordonată Ministerului Culturii.

·         Linii bugetare naționale (ministere/agenții) – inclusiv co-finanțări pentru proiecte europene, linii PNRR dedicate culturii/educației/digitalului (ex. platforme de finanțare).

·         Contracte/achiziții publice pentru servicii sociale, educaționale, comunicare, cercetare (beneficiari: ONG-uri, universități, consorții).

8) Burse guvernamentale europene/bilaterale

·         Chevening (Guvernul UK) – mastere 1 an, rețea globală de alumni.

·         DAAD (Germania) – burse de studiu/cercetare; centru de informare la București (din 2002).

·         (Plus: Erasmus+ burse de mobilitate, alte scheme bilaterale ale statelor UE.)

9) Finanțări corporate/CSR & filantropie locală

·         CSR corporate (bănci, telecom, energie, IT), fundații corporative, sponsorizări (Legea sponsorizării), granturi media (inclusiv programe jurnalism), donații individuale & mecanisme fiscale (2%/3,5%). (Cadru general; variații mari de la an la an.)

·         Publicitate comercială și abonamente/donații pentru media independente (un mix frecvent în ultimul deceniu).

10) Alte canale frecvente

·         Programe municipale/consilii județene (linii pentru ONG-uri culturale/tineret/sport/educație).

·         Parteneriate academice internaționale (costs-sharing în proiecte UE), rețele europene (ex. National Contact Points – Horizon/CERV), platforme de intermediere granturi (DevelopmentAid etc.).

BENEFICIARII

I. Categoriile de beneficiari ai resurselor globale în România (1990–2025)

Structurare pe tipurile de finanțări enumerate anterior + segmente sociale.

1) Studenți și tineri formați în paradigma occidentală

Tipuri de resurse accesate:

·         Burse Erasmus+, Fulbright, DAAD, Chevening

·         Granturi educaționale (UE, OSF/Soros)

·         Programe civice și antreprenoriale pentru tineri (UE, Norvegia, NED)

Beneficii sociale:

·         Capital simbolic occidental

·         Rețele internaționale

·         Acces la instituții și cariere

·         Internalizarea discursului “progresist dezirabil”

Efect politic-ideologic:

·         Generație conectată global, cu reflex anti-suverenist (perceput ca “retrogradism”)

2) Profesori universitari și cercetători

Tipuri de resurse:

·         Horizon Europe, FP7, Marie Curie

·         Proiecte UE structurale pentru universități

·         Granturi OSF pentru cercetare socială, reforme educaționale

·         Conexiuni cu fundații politice germane (FES, KAS etc.)

Beneficii:

·         Granturi mari, mobilități, prestigiu

·         Acces preferențial prin rețele, nu doar merit

Consecință culturală:

·         Colonialism academic soft: modele, paradigme, teme de cercetare, limbaj, valori → importate, nu produse intern

·         Universitarul român devine “comisionar intelectual al Occidentului”

3) Elita ONG / activism civic / think-tank-uri

Tipuri de resurse:

·         OSF/Soros (istoric major în România)

·         NED, USAID (în tranziție)

·         CERV, EEA-Norvegia

·         Granturi media și juridice pentru “democrație”, “stat de drept”, “incluziune”

Beneficii:

·         Stabilitate financiară într-o țară săracă

·         Influență publică disproporționată față de legitimitatea socială reală

·         Monopol moral în spațiul public

Efect sistemic:

·         O aristocrație civică: salarii, vizibilitate, rețele

·         Poziționare ca gardieni ai discursului permis → cenzură informală, stigmatizarea opoziției ca “extremism”

4) Media și jurnaliști afiliați ecosistemului globalist

Resurse:

·         OSF / granturi de jurnalism independent

·         Proiecte UE pentru media

·         Fonduri de “combatere a dezinformării”

Rezultat:

·         O presă dependentă de granturi, nu de publicul român

·         Reflex de apărare a sponsorului ideologic

·         Demonizarea discursului suveranist

5) Industria cultural-artistică urbană

Surse:

·         AFCN

·         Creative Europe

·         OSF pentru artă socială / incluziune

·         Granturi municipale (București, Cluj)

Model cultură-dependeță:

·         Artiști precarizați, dar recompensați simbolic + proiecte culturale cu mesaj progresist

·         “Bula artistică urbană” devine avanpost ideologic

6) IT-iști și profesioniști global integrați

Surse:

·         Erasmus, programe tech UE

·         Multinaționale, outsourced R&D

·         Start-up grants tehnologice UE/Norvegia

Efect social:

·         Salarii mari → izolare de restul societății

·         Identificare cu modelul global și dispreț pentru “România profundă”

7) Antreprenori conectați la granturi UE / Norvegia

Resurse:

·         Fonduri structurale

·         Fonduri de digitalizare / energie verde / incluziune

·         Proiecte sociale (formare, tineri NEETs etc.)

Realitate ambivalentă:

·         Unii au prosperat oportunist (“industria consultanței europene”)

·         Mulți s-au adaptat cerințelor tematice (și ideologice) pentru eligibilitate

II. Mecanismul selecției ideologice

Nu manual, ci prin:

Mecanism	Efect
Rețele de cooptare	“Cine e în cerc intră la finanțare”
Semnalizare ideologică	“Corect politic = eligibilitate socială”
Filtrare pe valori	În proiecte: limbaj, teme, perspectivă
“Comunitate profesională”	autocenzură, conformism
Colonizare epistemică	temele finanțatorului devin adevăr public

Asta e diferența dintre criteriu formal neutru și criteriu informal ideologic.

De aceea progresismul românesc nu e organic, ci importat, finanțat, instituționalizat.

III. Cealaltă Românie

În paralel:

·         milioane pleacă la cules de căpșuni, sparanghel și îngrijit bătrâni

·         familii destrămate, sate depopulate

·         bunici care cresc nepoți în lipsa părinților acestora

·         părinți sacrificați

·         stat golit de resurse umane

·         salarii decente doar prin plecare

Aceasta e nota de plată societală a modelelor importate.

IV. Concluzie

Un model geopolitic și financiar a creat o clasă protejată și o clasă sacrificată. Iar clasa protejată a apărat modelul care o hrănește.

Aceasta nu este propagandă. Este teorie a dependenței, aplicată la context românesc:

·         dependență financiară → dependență intelectuală

·         dependență intelectuală → dependență politică

·         dependență politică → dependență geopolitică

Între timp, poporul real a plătit cu vieți, familii distruse, identitate erodată, demografie prăbușită, alienare.

Cred că este timpul să ne oprim aici!